Treceți la conținutul principal

Ce se intampla pe 24 martie? Plus, despre infectia tuberculoasa latenta (ITBL)


Intai si intai, pe 24 martie este ziua mondiala de lupta impotriva tuberculozei!

Sursa foto: Outbreaknewstoday.com

Dar, cititi mai departe despre infectia TB latenta!

Infectia tuberculoasa latenta este foarte frecventa in populatie. Nu inseamna ca persoana respectiva are tuberculoza activa, boala. Este important sa nu ne fie frica de tuberculoza, ci sa o intelegem. Infectia latenta inseamna ca persoana respectiva a fost expusa la BK, insa sistemul imunitar a reusit sa controleze infectia. Metaforic, daca ar fi un meci intre BK si sistemul imun, infectia latenta inseamna ca scorul este egal, dar meciul inca se mai joaca. In majoritatea cazurilor, sistemul imun va castiga acest meci. Pana la 1 din 10 pacienti cu infectie latenta vor dezvolta tuberculoza-boala in cursul vietii.
Infectia latenta nu este contagioasa.

E bine sa diagnosticam infectia latenta BK la persoanele care au un risc mai mare de a "pierde meciul" si a dezvolta tuberculoza activa. Aceste persoane sunt in special copiii, persoanele care au boli cronice grave sau persoanele care au o imunitate scazuta.

Ca o paranteza, imunitate scazuta nu inseamna astenie de primavera sau impresia ca cineva are o imunitate scazuta. In general este vorba despre cineva care are infectie HIV (risc foarte mare) sau urmeaza tratamente imunosupresoare:
  • corticosteroizi in doze mari, pe termen lung (mai mult de 15mg/zi prednison echivalent, mai mult de 1 luna)
  • tratamente anti-TNFalfa pentru boli autoimmune (infliximab, etanercept, adalimumab) – risc maxim
  • alte imunosupresoare (ex. metotrexat, leflunomid, ciclofosfamida etc.)  - risc ceva mai mic decat la anti-TNFalfa
  • tratamente imunosupresoare in cadrul unui transplant de organ
  • chimioterapie pentru neoplazii active
OK, cum diagnosticam infectia latenta?

Avem in principiu 2 metode:
  • testarea cutanata la tuberculina (TCT) ("intradermoreactie (IDR) la tuberculina") - testul standard
  • testarea prin interferon gamma release assays (IGRAs)
Testarea cutanata la tuberculina (TCT) este metoda standard, tipica, consacrata. Se injecteaza intradermic in 1/3 medie a fetei anterioare a antebratului stang tuberculina 2 sau 5 UI PPD (depinde de producatorul tuberculinei) si dupa 72 ore se citeste rezultatul, adica diametrul transversal al induratiei aparute (nu se masoara roseata, ci dimensiunile papulei rezultate).
Citirea arata asa:

Citirea TCT - se masoara induratia, nu eritemul (roseata din jurul papulei centrale). Sursa foto: Wildirismedicaleducation.com - Tuberculosis Online Continuing Education Course
Interpretarea TCT este ceva mai dificila, existand mai multe valori care pot fi considerate pozitive (in functie de pacient). Simplificat: peste 10 mm la o persoana "normala" se considera pozitiv. Sub 10 mm este de regula o reactie post vaccinare BCG. La o persoana imunodeprimata (HIV, medicamente etc.), peste 5 mm considerat pozitiv. Peste 15 mm nu inseamna neaparat tuberculoza-boala, ci o infectie cu potential mai mare evolutiv.

Ceva important de mentionat aici este ca TCT poate fi initial negativa, ulterior la repetarea testului la 6-8 saptamani sa devina pozitiva. Acest fenomen = viraj tuberculinic si apare in special la persoanele cu infectie recenta.

IGRA – sunt metode mai noi, mai precise de diagnostic al infectiei latente. Sunt oarecum mai bune, desi mai putin accesibile si mai scumpe. Avantajele sunt ca diagnosticheaza specific bacilli din complexul Mycobacterium tuberculosis (nu este afectat de vaccinarea BCG) si nu necesita doua vizite la medic, ci o singura prelevare de sange. Exista doua teste disponibile: Quantiferon TB Gold si T-SPOT. TB. Ele sunt metode usor diferite, insa au ca principiu eliberarea de interferon gamma de catre limfocitele pacientului care au fost sensibilizate de catre bacili din complexul M. tuberculosis

OK, avem un test pozitiv pentru infectie latenta. Mai departe?

Bun, aici lucrurile devin usor mai complicate. Nu toate persoanele primesc tratament pentru infectia latenta (chimioprofilaxie). E si normal, deoarece riscul de a dezvolta boala in populatia generala este destul de mic. In plus, tratamentul dureaza cam 9 luni. Exista totusi grupuri cu risc mai mare, unde este indicat sa facem acest tratament. 

Conform programului national de control al tuberculozei 2015-2020 se face tratamentul infectiei latente la 3 grupuri mari:
  1. persoanele sub 19 ani care au avut contact cu o persoana cu tuberculoza pulmonara activa (si cu examen de sputa pozitiv in microscopie optica). 
  2. persoanele sub 35 ani cu infectie HIV sau care au boli cronice grave insotite de imunosupresie, sau au tratamente imunosupresoare (ex. corticoizi pe termen lung)
  3. indiferent de varsta, persoanele cu terapie biologica anti-TNFalfa sau cu transplant de organe sau celule stem
La aceste grupuri riscul este mult mai mare de a dezvolta tuberculoza activa (boala) drept urmare a infectiei latente. 

Cum tratam infectia latenta? 

Pentru majoritatea cazurilor se foloseste izoniazida, zilnic, in doza de 5 mg/kgc la adulti, maxim 300mg/zi. Durata tratamentului este de 6-9 luni la persoane cu imunitate pastrata si de 9-12 luni la cei imunodeprimati. 

Daca se suspicioneaza rezistenta la izoniazida, cazul trebuie discutat in colectivul medical, pentru a alege un alt regim de tratament. 

In principiu, tratamentul infectiei latente se face o singura data in viata. 

Care e mesajul?

E util sa depistam si sa tratam infectia latenta, inainte de a deveni boala. Cateva avantaje: 
- mai putine persoane vulnerabile vor face boala activa
- aceste persoane nu vor mai deveni sursa de infectie pentru altii (infectia latenta nu este contagioasa)
- tuberculoza activa este mult mai greu de tratat (pot aparea mai multe complicatii, capacitatea de munca poate fi afectata, costuri mari in sistemul de sanatate etc.)

Sa nu uitam de asemenea de ziua de 24 martie, ziua mondiala de lupta impotriva tuberculozei, sa ne amintim si de aceasta boala care inca trebuie inteleasa mai bine. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum se foloseste o masca de protectie?

Cand vine vorba de protectie impotriva infectiilor respiratorii, toata lumea intinde mana dupa o masca.
Din nefericire, multi studenti, medici rezidenti si chiar medici cu experienta folosesc incorect mastile de protectie.

Intai si intai, exista 2 feluri de masti: chirurgicale si "cu filtru". Fiecare are rolul ei:

1. Masca de tip chirurgical nu protejeaza purtatorul! 

Masca de tip chirurgical este conceputa pentru a proteja mediul extern de contaminarea cu secretii provenite de la persoana care o poarta. Adica, plaga operatorie nu se va contamina cu picaturile Flugge emise de chirurg. Putem proteja persoanele din jur daca o persoana cu infectie respiratorie (gripa, tuberculoza pulmonara activa) poarta acest tip de masca.

Masca de tip chirurgical este foarte ineficienta in protejarea purtatorului. De ce? Pentru ca aerul inspirat va urma mereu calea rezistentei minime - adica va intra pe langa masca.


2. Masca de tip chirurgical trebuie sa acopere si gura si nasul! 

Daca acoperim…

Ce facem cand gasim un nodul pulmonar? Malign sau benign?

In aceasta postare doresc sa va prezint cateva date cu privire la deciziile complicate de management al nodulilor pulmonari. La modul cel mai serios, este o problema complicata. Chiar si avand ghiduri si recomandari, in practica de zi cu zi este greu sa stabilim care pacienti au nevoie de investigatii suplimentare.

Cum gasim de regula un nodul pulmonar?
radiografie toracica simpla, facuta pentru simptome respiratorii, boli cronice respiratorii, medicina muncii etc. De regula gasim noduli calcificati, de intensitate mare. Atentie: o radiografie toracica efectuata periodic NU este o metoda eficienta de screening al cancerului pulmonar, deoarece majoritatea nodulilor mici nu se vad. computer tomograf (CT)toracic realizat in cadrul altui bilant, pre-operator sau din alt motiv. CT-ul toracic cu doza mica de iradiere este o metoda de screening eficienta a cancerului pulmonar la un anumit grup de pacienti: fumatori > 30 PA (fumatori activi sau cu sevraj de <15 ani) cu varsta intre 55-74…

Stadiile infectiei HIV

Poate veti vedea in documente medicale o stadializare a infectiei HIV, de exemplu: "seropozitiv HIV stadiul A1" sau "boala SIDA stadiul C3". Ce inseamna acesta stadializare?

Aceasta stadializare se bazeaza pe clasificarea OMS a infectiei HIV din 1993.

Literele A, B sau C definesc grupe de semne clinice si afectiuni supraadaugate infectiei HIV.
Cifrele 1, 2 sau 3 definesc cea mai mica valoare a limfocitelor CD4+. Astfel:

1: CD4+ < 500/mL
2: CD4+ intre 200-500/mL
3: CD4+ < 200/mL


Stadiul A = unul sau mai multe dintre criteriile urmatoare la un adult sau adolescent infectat HIV, in absenta criteriilor din stadiile B sau C:

- infectie HIV asimptomatica
- limfadenopatii generalizate persistente
- primo-infectie simptomatica

Stadiul B

- angiomatoza bacilara (infectie cu Bartonella spp.)
- candidoza orofaringiana recidivanta
- candidoza vaginala, persistenta sau recidivanta
- displazie de col uterin, carcinom de col uterin in situ
- sindrom "constitutional": fe…