Treceți la conținutul principal

Cum se foloseste o masca de protectie?

Cand vine vorba de protectie impotriva infectiilor respiratorii, toata lumea intinde mana dupa o masca.
Din nefericire, multi studenti, medici rezidenti si chiar medici cu experienta folosesc incorect mastile de protectie.

Intai si intai, exista 2 feluri de masti: chirurgicale si "cu filtru". Fiecare are rolul ei:

1. Masca de tip chirurgical nu protejeaza purtatorul! 

Masca de tip chirurgical este conceputa pentru a proteja mediul extern de contaminarea cu secretii provenite de la persoana care o poarta. Adica, plaga operatorie nu se va contamina cu picaturile Flugge emise de chirurg. Putem proteja persoanele din jur daca o persoana cu infectie respiratorie (gripa, tuberculoza pulmonara activa) poarta acest tip de masca.

Masca de tip chirurgical este foarte ineficienta in protejarea purtatorului. De ce? Pentru ca aerul inspirat va urma mereu calea rezistentei minime - adica va intra pe langa masca.


2. Masca de tip chirurgical trebuie sa acopere si gura si nasul! 

Daca acoperim numai gura, evident ca micile picaturi Flugge (care transporta bacterii si virusuri din caile respiratorii ale purtatorului) vor iesi pe nas. Cavitatea nazala nu este sterila. Faringele nu este steril. Am vazut suficient de multi chirurgi care opereaza cu masca doar pe gura. Ar trebui sa nu existe nici macar unul. Nu e smecherie, este malpraxis.

3. Daca examinam un pacient cu infectie respiratorie activa, ne protejam cu o masca cu filtru. 

Masca de tip chirurgical nu protejeaza purtatorul (vezi 1 - aerul intra prin gaurile de pe langa masca). Doar o masca cu filtru de particule fine poate sa ne protejeze, si o face destul de eficient. Bineinteles nu trebuie omise si alte masuri: geamuri larg deschise pentru a dilua cantitatea de particule contaminante, distanta ceva mai mare fata de pacient, spalatul mainilor cu apa si sapun, examinare rapida etc.

4. O masca cu filtru folosita incorect este degeaba

Masca cu filtru trebuie folosita in asa fel incat sa respiram prin filtrul acesteia. Aerul nu trebuie sa aiba alta cale de acces in masca. Asta inseamna ca trebuie o masca cu filtru de marime potrivita fetei la care strangem partea metalica din partea superioara in jurul nasului in asa fel incat sa nu existe spatii prin care aerul sa ocoleasca filtrul. Cand este bine purtata, vom simti cand tragem aer cum masca se muleaza mai strans pe fata si cum aerul este fortat sa intre prin filtru.

O masca cu filtru se poarta strans pe fata:


Cand scoatem masca, daca raman cute pe fata, inseamna ca am obtinut oarecare etanseitate. Cutele dispar repede, o infectie s-ar putea sa tina mai mult.

5. Masca cu filtru nu protejeaza persoanele din jur

Daca persoana care poarta o masca cu filtru este bolnava, tuseste, masca cu filtru nu-i va proteja pe cei din jur. Filtrul este ca o valva: aerul trece prin filtru cand intra, dar iese nestingherit.

---

Ideile de mai sus sunt extrem de simple si de bun simt. Totusi, veti intalni in practica multe exemple de "asa nu":

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ce facem cand gasim un nodul pulmonar? Malign sau benign?

In aceasta postare doresc sa va prezint cateva date cu privire la deciziile complicate de management al nodulilor pulmonari. La modul cel mai serios, este o problema complicata. Chiar si avand ghiduri si recomandari, in practica de zi cu zi este greu sa stabilim care pacienti au nevoie de investigatii suplimentare.

Cum gasim de regula un nodul pulmonar?
radiografie toracica simpla, facuta pentru simptome respiratorii, boli cronice respiratorii, medicina muncii etc. De regula gasim noduli calcificati, de intensitate mare. Atentie: o radiografie toracica efectuata periodic NU este o metoda eficienta de screening al cancerului pulmonar, deoarece majoritatea nodulilor mici nu se vad. computer tomograf (CT)toracic realizat in cadrul altui bilant, pre-operator sau din alt motiv. CT-ul toracic cu doza mica de iradiere este o metoda de screening eficienta a cancerului pulmonar la un anumit grup de pacienti: fumatori > 30 PA (fumatori activi sau cu sevraj de <15 ani) cu varsta intre 55-74…

Stadiile infectiei HIV

Poate veti vedea in documente medicale o stadializare a infectiei HIV, de exemplu: "seropozitiv HIV stadiul A1" sau "boala SIDA stadiul C3". Ce inseamna acesta stadializare?

Aceasta stadializare se bazeaza pe clasificarea OMS a infectiei HIV din 1993.

Literele A, B sau C definesc grupe de semne clinice si afectiuni supraadaugate infectiei HIV.
Cifrele 1, 2 sau 3 definesc cea mai mica valoare a limfocitelor CD4+. Astfel:

1: CD4+ < 500/mL
2: CD4+ intre 200-500/mL
3: CD4+ < 200/mL


Stadiul A = unul sau mai multe dintre criteriile urmatoare la un adult sau adolescent infectat HIV, in absenta criteriilor din stadiile B sau C:

- infectie HIV asimptomatica
- limfadenopatii generalizate persistente
- primo-infectie simptomatica

Stadiul B

- angiomatoza bacilara (infectie cu Bartonella spp.)
- candidoza orofaringiana recidivanta
- candidoza vaginala, persistenta sau recidivanta
- displazie de col uterin, carcinom de col uterin in situ
- sindrom "constitutional": fe…