Treceți la conținutul principal

Stadiile infectiei HIV

Poate veti vedea in documente medicale o stadializare a infectiei HIV, de exemplu: "seropozitiv HIV stadiul A1" sau "boala SIDA stadiul C3". Ce inseamna acesta stadializare?

Aceasta stadializare se bazeaza pe clasificarea OMS a infectiei HIV din 1993.

Literele A, B sau C definesc grupe de semne clinice si afectiuni supraadaugate infectiei HIV.
Cifrele 1, 2 sau 3 definesc cea mai mica valoare a limfocitelor CD4+. Astfel:

1: CD4+ < 500/mL
2: CD4+ intre 200-500/mL
3: CD4+ < 200/mL


Stadiul A = unul sau mai multe dintre criteriile urmatoare la un adult sau adolescent infectat HIV, in absenta criteriilor din stadiile B sau C:

- infectie HIV asimptomatica
- limfadenopatii generalizate persistente
- primo-infectie simptomatica

Stadiul B

- angiomatoza bacilara (infectie cu Bartonella spp.)
- candidoza orofaringiana recidivanta
- candidoza vaginala, persistenta sau recidivanta
- displazie de col uterin, carcinom de col uterin in situ
- sindrom "constitutional": febra > 38.5 sau diaree > 1 luna
- leucoplazie paroasa a limbii
- zona zoster recurenta sau care afecteaza mai mult de un dermatom
- purpura trombocitopenica idiopatica
- neuropatie periferica

Stadiul C

- candidoza bronsica, traheala, pulmonara sau esofagiana
- cancer invaziv al colului uterin
- infectie fungica cu Coccidioides spp. (coccidioza) diseminata sau extrapulmonara
- infectie parazitara cu Cryptococcus spp. (criptococoza) extrapulmonara
- infectie parazitara cu Cryptosporidium spp. (criptosporidioza) asociata cu diaree > 1 luna
- infectie CMV (retiniana sau viscerala)
- encefalita HIV
- infectie herpetica cu ulceratii cutanate cronice > 1 luna, sau ulceratii bronsice, pulmonare, esofagiene
- infectie fungica cu Histoplasma capsulatum (histoplasmoza) diseminata sau extrapulmonara
- infectie parazitara intestinala cu Isospora belli (isosporioza) cronica (> 1 luna)
- sarcom Kaposi
- limfom
- infectii cu mycobacterii atipice
- infectie cu Mycobacterium tuberculosis (tuberculoza), indiferent de sediul infectiei (pulmonar sau extrapulmonar)
- pneumonie cu Pneumocystis jiroveci (numit in trecut P. carinii)
- pneumopatii bacteriene recurente
- leucoencefalopatie multifocala progresiva
- septicemie cu Salmonella non typhi
- toxoplasmoza cerebrala
- sindrom de slabire (casexie) datorata HIV

In functie de acesta clasificare, pe documentele medicale se va nota diagnosticul fie de "Seropozitiv HIV stadiul ...." sau "Boala SIDA stadiul ....".

Boala SIDA este definita de orice manifestare din stadiul C (deci, C1, C2 sau C3) sau orice valoare a CD4+ < 200/mL (deci notata cu 3: A3 sau B3). In celelalte situatii (A1, A2, B1, B2) se discuta despre "seropozitiv HIV".

Unui pacient cu infectie HIV i se poate atribui in evolutie un stadiu superior (de ex. sa treaca din stadiul A1 in B2), dar nu i se poate atribui un stadiu inferior (adica sa treaca de exemplu din C3 in B3).

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum se foloseste o masca de protectie?

Cand vine vorba de protectie impotriva infectiilor respiratorii, toata lumea intinde mana dupa o masca.
Din nefericire, multi studenti, medici rezidenti si chiar medici cu experienta folosesc incorect mastile de protectie.

Intai si intai, exista 2 feluri de masti: chirurgicale si "cu filtru". Fiecare are rolul ei:

1. Masca de tip chirurgical nu protejeaza purtatorul! 

Masca de tip chirurgical este conceputa pentru a proteja mediul extern de contaminarea cu secretii provenite de la persoana care o poarta. Adica, plaga operatorie nu se va contamina cu picaturile Flugge emise de chirurg. Putem proteja persoanele din jur daca o persoana cu infectie respiratorie (gripa, tuberculoza pulmonara activa) poarta acest tip de masca.

Masca de tip chirurgical este foarte ineficienta in protejarea purtatorului. De ce? Pentru ca aerul inspirat va urma mereu calea rezistentei minime - adica va intra pe langa masca.


2. Masca de tip chirurgical trebuie sa acopere si gura si nasul! 

Daca acoperim…

Ce facem cand gasim un nodul pulmonar? Malign sau benign?

In aceasta postare doresc sa va prezint cateva date cu privire la deciziile complicate de management al nodulilor pulmonari. La modul cel mai serios, este o problema complicata. Chiar si avand ghiduri si recomandari, in practica de zi cu zi este greu sa stabilim care pacienti au nevoie de investigatii suplimentare.

Cum gasim de regula un nodul pulmonar?
radiografie toracica simpla, facuta pentru simptome respiratorii, boli cronice respiratorii, medicina muncii etc. De regula gasim noduli calcificati, de intensitate mare. Atentie: o radiografie toracica efectuata periodic NU este o metoda eficienta de screening al cancerului pulmonar, deoarece majoritatea nodulilor mici nu se vad. computer tomograf (CT)toracic realizat in cadrul altui bilant, pre-operator sau din alt motiv. CT-ul toracic cu doza mica de iradiere este o metoda de screening eficienta a cancerului pulmonar la un anumit grup de pacienti: fumatori > 30 PA (fumatori activi sau cu sevraj de <15 ani) cu varsta intre 55-74…